Until the time come I can enjoy a new and more expected spring I tried a new technique: thread painting .
It was exciting but requires more patience to fill the thread with, but the pleasure is maximum when you start to shape the design : to play various colors and shadows.
I chose a titmouse, a picture from the internet and after which I worked as near as I could..
And here are the stages of work and the final result:
Plictiseala, plictiseala si iar plictiseala! Satula de iarna asta interminabila si urata...aici , in Ohio , primavara vine greu..cand deja pomii sunt bine inmuguriti si discret infrunziti , in romania, aici copacii de-abia se trezesc.
Pana sa vina vremea sa ma pot bucura de o noua si mult asteptata primavara am mai incercat o noua tehnica : pictura cu acul.
Incitanta insa cere multa rabdare sa umpli modelul cu ata ; insa placerea este maxima atunci cand incepi sa conturezi cu acul valorile desenului : sa-i redai diversele culori si umbre.
Mi-am ales un pitigoi , o fotografie de pe internet dupa care am lucrat cat am putut de fidel.
Si iata etapele de lucru si rezultatul final:
Si poza originala
And the original picture
I attached a wooden rod that got balls all wood; the effect is pleasant and can be easily used as a wall hanging. In fact for it was intended...
I have ranged it between four bamboo: a slight attempt to mixed media art.
But about mixed media art I'll talk another time.
Now I return to study because I expect a quite difficult course: law and ethics in medicine...
See you soon!
I-am atasat o nuia din lemn pe care am prins bile tot din lemn ; efectul e placut si poate fi usor folosit ca wall hanging . De fapt aceasta ii era si destinatia...
L-am incadrat intre 4 bete de bambus : o usoara incercare de mixed media art.
Dar despre mixed media art voi vorbi alta data.
Acum ma reintorc la studiu caci ma asteapta un curs neasteptat de greu: lege si etica in medicina..
Pe curand!
7 comentarii:
Hei, este foarte frumos pitigoiul tau, Dana. Si modul de incadrare foarte original. Este intr-adevar reusit!
Eu eram anonimul - Sanda :-)
Si mie imi place mult !munca multa, satisfactie mare...a iesit foarte dragtuz wallhanging-ul !pitigoiului i-as mai pune un ochisor de margelutza stralucitoare ( sa fie si putin 3D) ;)
hmmm...mixed media, zici ? atunci am sa stau cu ochii pe blogul tau ;)
Teodora.
O, ce frumusete, chiar ca te imbie la primavara! Sper sa ajunga caldurica si la tine, am fost in Anglia, la weekend, a fost o vreme excelenta, insorita si cu temperaturi de 16°C. La Paris la fel, soare si primavara. Bravo, frumos mai lucrezi. L xxx
Oh, ce amintiri mi-ai adus...Bunica mea m-a invatat sa brodez. Ea broda la masina. Mie imi place sa brodez cu mina. Am sa fac poze la citeva broderii pe care le-am facut cindva in tinerete...
Ca orice forma de arta, si broderia si pictura...aduc atita bucurie...relaxare. Mi-e dor de serile in care la bunica mea acasa se adunau citeva vecine cu lucrul de mina...
Scriu si amintirile m-au napadit ...ca si lacrimile. Buna mea s-a dus de 11 ani...si eu sint acuma bunica. Dar pentru citeva momente am fost fetita care se juca cu atele colorate din cutia bunicii ei...
Multumesc...
Foarte frumos,Dana! Imi place ca vii mereu cu altceva!
Ela
Multumesc , fetelor!
Bine ai venit , Rodica!
Seri cu ceri instelat si linistite, focul din curte rumenind cativa stiuleti de porumb...aroma de regina noptii si gaze mici prinse in lumina becului de la casuta...adierea de vant ce aducea murmurul noptii in urechi de copil si care teseau povesti nebanuite si magice...etamina bunicii imi gadila obrazul capului plecat in poala ei sa ascult povestile satului sau intamplari infioratoare despre ielele padurii...etamina bunicii imi gadila obrazul...si fara sa stiu adormeam in acea lume fantastica care ..care unde este?? mi-au dat lacrimile amintindu-mi de acele clipe unice care nu vor mai reveni niciodata..clipe in care as vrea sa ma reintorc oricand...asa ca, draga mea Rodica, din pacate ramanem doar cu aceste amintiri unice si frumoase...eu daca as putea as face tot ce imi este posibil sa pot pastra astfel de trairi si copiilor mei si sa ii fac sa simta frumusetea unica a vietii simple si curate a satului romanesc si a vietuirii la tzara...din nefericire super dezvoltarea tehnologica a lumii si departarea de natura si simplitate au afectat ..posibil iremediabil...sufletele si viziunea asupra vietii a copiilor nostri :(
Trimiteți un comentariu