Se afișează postările cu eticheta peretar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta peretar. Afișați toate postările

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Ultimele lucrari; I am back

Nici nu stiu cand au trecut 3 luni de munca; m-am implicat in noul meu program de viata care m-a absorbit in totalitate, nelasandu-mi loc si timp pentru multe alte activitati in viata mea pe care mi le doresc permanente.

Doresc sa va multumesc tuturor celor care mi-ati lasat mesaje intre timp si sa imi cer iertare pentru ca nu am reusit sa va raspund cum as fi dorit.

Stiu ca promisesem un articol despre noul meu loc de munca si relatiile dintre angajati insa , dupa un studiu practic , zilnic, la fata locului am constatat o evidenta clara ; pe cat e de clara pe atat de banala : oamenii si relatiile umane in general sunt peste tot , identice. Ceea ce difera este doar limba.
Cu aceasta concluzie cred ca am reusit sa sintetizez ceea ce ar fi trebuit sa scriu intr-un articol.
Aceleasi sentimente de apartenenta, deschidere sau respingere umana, cat si comportamente specifice se intalnesc si aici cand apari pe firmamentul unui nou loc de munca. Aceleasi barfe , rautati sau din contra, apropieri si empatii am intalnit si aici. Nu difera cu nimic fata de alte locuri din lume. Ceea ce diferentiaza este faptul ca toate acestea se desfasoara la un nivel mai mult sau mai putin elevat de comportament. Adica aici poti fi respins de grup cu un ranjet sclipitor si rece pe fata care te poate deruta daca nu cunosti cat de putin psihologia acestui popor.
Exista si aici (si destul de pregnanta ) starea de anxietate legata de siguranta locului de munca...si ma refer la colegii mei americani care trec prin aceleasi angoase prin care trece un imigrant .
Imigrantii, si as dori sa subliniez ca este constatare din realitate -  imigrantii, de orice nationalitate, nu sunt bine primiti nicaieri; cel putin pentru inceput. E acel fenomen de care vorbeam odata .." dupa ce ca nu avem noi locuri de munca ce mai cautati si voi aici..?"
 Un amanunt, cei care doresc sa ma contrazica in mod agresiv, asa cum s a mai intamplat am sa ii rog sa ocoleasca mai bine acest blog; nu sunt adepta imigrarii, a denigrarii tarii de origine, a ridicarii in slavi a statului american si a vietii pline de sirop de corn si sare cat cuprinde de aici....nu suport si imi repugna persoanele de origine romana ,care isi fac blog si prezinta viata "atat de minunata " de aici cu atatea amanunte inutile si exagerate...e absolut jenant! Am avut neplacuta surpriza sa fiu contactata de un absolvent de teologie care m a rugat sa ii gasesc un job aici (!) cand i am spus la ce joburi se poate astepta indiferent de pregatirea lui profesionala replica lui m a uimit: "adica a cazut si visul meu american, nu i asa?" pur si simplu am fost stupefiata. Asta este imaginea pe care inca o au multi romani legata de viata in state! totul lapte si miere si asta datorita faptului ca , multi din cei care traiesc aici nu prezinta realitatea asa cum este ea.
In plus, am  colegi romani care vietuiesc aici de mai bine de 10 ani si care nu au habar de elementara limba engleza iar pregatirea profesionala nula; pentru ei este un calvar supravietuirea printre americani si ii inteleg. Nu inteleg cum poti accepta sa traiesti intr o societate , cu ideea ca vei fi acolo permanent , fara insa sa poti comunica in limba acelui popor...
 Ostilitatile se simt in "aer' si nu cad bine nimanui ; insa tot asa cum mai mentionam odata , sunt de acord cu ei. In rest, ca sa poti merge mai departe trebuie sa te obisnuiesti cu aceste ostilitati si sa intorci acelasi ranjet specific de complezenta si sa te minti ca esti acceptat. Altfel nu rezisti. Exista insa si americani care nu sunt afectati  de prezenta unor colegi de alte nationalitati insa destul de putini.
In rest , munca este munca si fiecare lupta sa isi mentina postul, adica sa supravietuiasca.
Cat despre mine , suntem obositi toti trei. Imi astept socrii sa soseaca luna aceasta sa o preia pe Karina pentru ca programul ei este complet dat peste cap ca de fapt si al nostru.
Apoi , urmeaza sa imi iau carnetul de soferi cat de curand; a avea masina in State nu este un lux ci o necesitate absolut stringenta.

In ceea ce priveste munca mea initiala, quiltul, nu a stat pe loc.
Am avut placuta si stimulanta surpriza ca o cumparatoare din Canada sa imi cumpere trei lucrari odata, acum o luna. Drept pentru care lucrez cate putin, zilnic, pentru ca magazinul este aproape gol .
Am cateva lucrari care unele s-au vandut altele sunt deja in magazin, nu multe.
Ma concentrez mult pe art quilt si incerc fiber art pentru ca implica mai multa creativitate decat quilturile clasice.

Lighthouse at sunrise - fiber art quilt, cu tenta abstracta ; am folosit acrilice, panza vopsita de mine, tifon (cheesecloth), diferite fire decorative aplicate prn couching si margelute (beads). trei scoici naturale completeaza decorul.


Tree life- un quilt foarte bine primit pe Etsy ; am observat tendinta catre quilturile colorate viu , culori aprinse indiferent de subiectul compozitiei. Este realizat din bumbac vopsit de mine, aplicatii raw edge, embellisment cu diferite fire si margele si ceva angelina fiber.
Abstract sunrise seascape- realizat din fasii de bumbac vopsit de mine, ramas din lucrari si pe care nu doream sa le arunc (urasc sa arunc orice bucatica d ematerial ramasa :); tot la fel, fire pentru embellish, margele, free quilting si ceea ce e mai important aranjarea fasiilor intr un mod in care sa reflecte efectul de perspectiva. La fel de bine primit si acesta. Poza nu este de buna calitate; in realitate culorile au mai multa luminozitate si capteaza privirea Incerc sa revin cu o poza mai buna.


Countryside - aici m am jucat pur si simplu. Din resturi ramase am creat acest quilt , destul de mare, dupa un pattern personal. L am desenat , colorat si apoi transpus in quilt. L am dorit putin altfel l, cu elemente supranaturale, nor care are fata umana  de ex, luna si soarele in acelasi moment- l-am dorit in genul picturii naive. Nu stiu cat mi a reusit dar m-a relaxat si distrat grozav:) inca nu este expus pe Etsy dar o voi face pentru a testa reactia cumparatorilor. Casuta bunicilor mei , de ex, a fost cumparat in ciuda pretului lui destul de mare; si reprezinta tot ceva traditional ca si acesta. 

Daisies and Poppies field- un quilt pictat in intregime; pe panza de bumbac bine intinsa am folosit acrilicele si imaginatia si am pictat ceea ce se vede. Nu exista aplicatii si nimic altceva; cu exceptia free quiltingului aceasta este o pictura quiltuita:)  A fost vandut si a plecat impreuna cu "childhood memories" si " firul ariadnei" in Canada.
Cam atat pe moment ; in faza finala am un fiber art quilt pictat, stampat, vopsit , quiltuit, cu mult embellish, cu elemente de toamna.
Sper sa il termin astazi si sa apuc sa il expun in magazin si pe blog.

Pana atunci , va doresc numai bine si va multumesc inca o data pentru mesajele si vizitele pe care mi le-ati facut. Mi-au prins bine si m-au sustinut tare mult incurajarile voastre.
Pe curand!

Am obosit...