Tuesday, August 3, 2010

La munca

De doua saptamani am un nou statut; sunt angajat legal in SUA; nici nu imi imaginam ca am sa ajung pana la aceasta faza dar de nevoie o fac si pe aceasta.Nu este deloc usor dat fiind ca eu nu conduc iar sotul meu si fetita mea sunt obligati sa se trezeasca zilnic la 5:30 dimineata sa ma duca la serviciu si sa vina sa ma ia la ora 14:30. Se prea poate ca va trebui sa imi iau carnetul chiar daca urasc sa sofez..
Lucrez intr un nursing home (camin de batrani). Munca este usoara, menaj usor si destul de relaxant, fara sefi stresati care sa streseze la randul lor, printre colegi americani si romani.
Locatia este foarte curata, seamana mai mult a spital, cu angajati pe masura, medici , asistente, si tot stafful necesar.
Ma gandeam acum cateva zile ca. dupa revolutia din 1989 toti doreau sa scape de "plictisitoarele" uniforme scolare.. si cat circ s a facut pe acest subiect..
Vreau sa va spun ca in institutii medicale, sanitare, scoli si poate si in alte institutii personalul (mai putin cei care lucreaza in birouri, care nu sunt multi) este obligat sa poarte uniforma. Da; exact asa cum am scris : uniforma.
Unifoma consta din pantaloni si bluza din acelasi material si de aceeasi culoare. Important este codul culorilor; pentru fiecare pozitie ocupata exista o anumita culoare: medicii au culoarea albastru inchis combinat cu putin alb, asistentele au culoarea roz si putin alb, ingrijitoarele batranilor au culoarea  bleumarin, cei care fac menajul , precum eu, purtam uniforma bleu ciel, cei de la bucatarie un grena .In plus, toti avem ecusoane cu fotografia personala si codul personal, ecuson pe care suntem obligati sa il purtam permanent la vedere.
Nimeni nu are voie sa vina imbracat dupa cum are chef si nu exista posibilitatea sa te schimbi la locul de munca pentru ca nu avem ceea ce noi acasa numim vestiare. Fiecare vine imbracat de acasa in uniforma...aceeasi regula am observat o si in spitale, cand am nascut, acum doi ani.
Deci..noi ne luptam sa dobandim libertatea acum 20 ani si sa adoptam tot ceea  ce credeam noi ca reprezinta democratia insa  am ales sa copiem aspectele nedorite ale acesteia; in America uniforma este impusa oriunde este posibil inclusiv in cele mai multe dintre scoli si totusi... nu putem vorbi de comunism in America...
Daca noua viata ni s a parut uniforma si banala in comunism , sa vedeti aici uniformizare....

Deci , am sa fiu mai rar pe blog, din pacate, si tot atat de rar voi putea sa mai lucrez sau sa pictez. Voi posta in week end ce am mai lucrat insa daca vor urma altele curand nu stiu...
Voi incerca sa va vizitez macar atunci cand imi permite timpul si Karina.Si sa mai scriu din ceea ce mai traiesc pe aici .
Si sper, ca odata avand acest serviciu voi putea reusi sa strang acei bani necesari sa ma pot intoarce  acasa in maxim doi ani; de fapt acesta este scopul pentru care am acceptat sa lucrez si sa imi stresez copilul trezindu l dimineata si sper sa fie o alegere buna.

Va doresc tuturor toate cele bune , sa aveti grija de voi si sa ne auzim cu bine.
Pe curand!