Friday, July 9, 2010

Ce am mai facut...in focurile iadului

Nimic. Adica nimic deosebit.
Imi duc existenta zilnica intre indatoririle de mama si sotie si in putinele minute libere ma ocup de partile creative ale vietii.
Nu am cusut mai nimic; mai lucrez la un goblen mititel (cel primit in dar de la Ela inca asteapta si nu stiu cand ma voi apuca de el...oricum multumesc inca o data , Ela, pentru cadou; cu siguranta ii va veni si lui randul de cusut, poate la toamna cand va fi mai racoare...)
DE o saptamana ne luptam cu iadul aici; calduri care ajung pana la 100 grade F ne tin tintuiti in casa, fara nici o sansa sa scoti nasul macar in balcon. ramuri intregi din copacii din padure cad in balcon parjolite, nici un glas de pasare nu se mai aude....paraul din padure a secat de tot, cate un firicel de apa. amortit, se mai tareste pe pietrele incinse care paveaza albia apei...nimic nu misca! nici o adiere de vant! pana si cerul parca a intepenit si nici norii parca nu mai misca....nu e o descriere dintr un roman...e descrierea atmosferei si peisajului din imediata mea apropiere sub caldurile infernale de aproape 100 F...
Combinatia periculoasa de caldura si umiditate extrema , pana la 94 %, ne a ametit si ne a invaluit creierul intr o masa groasa de aburi lipiciosi...pana si pe suflet a ajuns aceasta clima teribila...ne miscam greoi si parem atat de indobitociti incat incep sa imi explic starea generala care caracterizeaza poporul acesta...
Deci, nu imi imaginam vreodata ca voi ajunge sa tanjesc sa ies afara din casa si sa nu pot iesi din cauza conditiilor climaterice...efectiv nu se poate respira!Si stau cu ochii lipiti de geam sperand intr o minune, sperand in vantul care nu mai vine si in temperaturi ceva mai suportabile. ma gandesc la un roman sf citit multi ani in urma in care oamenii erau nevoiti sa traiasca sub cupole imense care acopereau orasele pentru ca atmosfera le devenise dusman...cat de mult se aseamana subiectul cu cele ce traiesc azi! si cat de deprimant poate fi nu mai spun...
Am trait intr o clima temperata, blanda si cu vanturi , clima in care simteai ca traiesti; la momentul actual prefer ploi in fiecare zi , vanturi si chiar iarna decat caldurile astea specifice iadului...
Si , credeti ma ca nu e deloc usor sa stai 5 zile inchis in casa , intre cei patru pereti si sa stii ca nu ai unde sa iesi! indobitoceala totala!
Concluzie: sa o ia dracu` de tzara ciudata si suprapoluata cu tot traiul ei asa zis bun si cu toata civilizatia ei tehnologizata care se simte si in aerul care il respir! Prefer sa o duc greu acasa si sa mananc urzici si iarba decat sa stiu ca,clima asta nenorocita  ma va ucide in caiva ani....pana si Karina e afectata de clima; e agitata, doarme putin si prost, plange din te miri orice , e indobitocita ca si noi pentru ca nu iese din casa cu zilele ...sa tot traiesti...Amatorilor de America le spun bun venit si/ sau good luck!
Asa ca dragul meu sotz, categoric prefer aerul nostru de munte romanesc , cu cateva foi de stevie si urzici in blid, cu o mamaliga rotunda aburinda, si ceva slanina pe masa pusa sub un copac frunzos , in bataia blanda si placuta a vantului de campie su munte, mancarii sintetice si atmosferei superpoluate si monotone ale Americii, dragutza de ea...

Inca stau si imi storc creierii ce  pot sa fac sa facem rost de suma necesara sa cumpar o casa cat de mica (exclus bloc)...eu nu am cum lucra asa usor, karina e mica si dificila, cu toate ca ma bate gandul sa lucrez in schimbul de dimineata pt ca sotul meu lucreaza de cu seara pana noaptea tarziu..insa nici o veste de job...degeaba am depus CV uri , sunt bine puse si pot sta acolo , se pare, inca o mie de ani!
Mi am facut un calcul: daca as reusi sa gasesc un job cu 1000 dol plata lunara as reusi in doi ani sa strang bani pt o casuta modesta care mi ar fi de ajuns si as pleca naibii odata din acest infern...insa trebuie sa apara jobul intai...lucru cu atat mai greu cu cat , credeti sau nu e optiune voastra, lucrurile cu angajarile decurg intocmai ca la noi acasa....ai relatii? ai job. nu ai relatii?? atunci esti nul si poti astepta mult si bine...

Astazi asteptam furtuna, o temp ceva mai scazuta , la 80 grade F si descarcari electrice masive...deci , iar nu putem iesi caci nimeni nu cred ca ar iesi in furtuna , cu cerul dezlantuit deasupra..mai ales copiii...apoi de maine temp revine la "normalul" care a durat deja 5 zile si voi privi iar prin geam visand la un aer respirabil si temperaturi mai "umane"....halal trai...:(

De cusut  mai nimic. Am in lucru un quilt de perete lucrat in stilul picturii naive; asa l am dorit. Am folosit tot felul de materiale si le am combinat dupa principiul: "de ce nu?" tot asa este contruit tot tabloul.
Tema lui este vantul...cred ca devine o obsesie deja ...
Tot aceasta tema am transpus o si pe canvas cu acrilice, asa cum am simtit nevoia sa o expun.
De altfel sunt cateva tablouri pictate in ultimul timp pt ca efectiv am simtit nevoia sa ma intorc la vechiul meu hobby unde munca e mai "curgatoare", pensula se misca lejer, si nu ai nevoie de atatea instrumente ca in cazul unui quilt.
"vantul"
"Peisaj bucovina"
"Lalele"
"Tanara tibetana"
"camp cu maci"...locul unde as vrea sa fiu acum...

Mai am un tablou mititel care trebuie sa il finalizez...nu stiu cand.
Acum lucrez la quiltul folk ; sunt in stadiul in care am terminat comozitia lui si urmeaza asamblarea si quiltuitul.
Si cum vremea se anunta inca improprie vietii cred ca voi fi in stare sa termin curand quiltul avand in vedere ca altceva nu prea am ce sa fac in casa atunci cand doarme copilul.

Sper ca voi sunteti mai fericiti si respirati mai bine decat noi.
Am urmarit stirile de acasa ; intr adevar ploi si inundatii dar inca se poate respira! iar inundatiile se pot controla daca eminentele cenusii ale primariilor iau masuri din timp! Dar daca fenomenul inundatiilor se repeta an de an si nu se iau inca masuri stau si ma intreb cine dracului are interes sa se duca tara aia de rapa de tot si de ce?? pentru ca inca este, din punct de vedere geografic si climateric, o oaza pe pamant, ca de altfel toate zonele similare cu cele ale Romaniei, nu prea multe...